Marturii si experiente ale participantilor de la workshopul rezidential de shamanism din August 2007.

Cinci zile pe un munte aproape neumblat , la o cabana izolata , fara telefon mobil si fara alte binefaceri ( puneti sau nu ghilimelele la «  binefaceri ») ale timpurilor moderne , dar cu izvoare cristaline , padure de pini , soimi rotitori deasupra cercului nostru si cu un lac in apropiere- si cu o vulpe glumeata si prietenoasa care ascundea pantofii uitati afara peste noapte- , niste oameni veniti din toate colturile tarii ( Bucuresti , Iasi , Cluj, Oradea , Brasov , Vrancea , Botosani , Satu Mare , Timisoara , Arad ) au trait un timp cu adevarat magic, cu adevarat fermecat , in cautarea- si gasirea- raspunsurilor , a intrebarilor potrivite , a vindecarii sufletelor lor .

Vremea a tinut cu noi , padurea ne-a imbratisat ca pe copiii sai , inefabilul ne-a infiorat sufletele .

Cine nu isi aminteste cum au trosnit si s-au miscat bustenii arzand dupa invocarea Bunicului Foc la inceputul ceremoniei sale ?

Cui i-a lipsit TV-ul sau telefonul mobil ?

Sa fie o coincidenta faptul ca singura ploaie din acele zile a rapait la cateva minute  dupa terminarea workshopului ?

Sacred Fire

Fire, sacred fire, burning through the night
come to me in the dreamtime, bring me visions of light
circle down, spiral round
into these arms open wide
healing light burning bright
dry these tears that I cry

 Din ziua imediat urmatoare sfarsitului workshopului rezidential de shamanism de la Selatruc si pana acum , la o luna aproape de la acea zi  , telefoanele au inceput sa imi sune :

-Wow ce revelatii am avut ! Mi-ar trebui o carte ca sa le pot scrie pe toate ! Poate chiar ma apuc de scris , ca demult eram talentata la asta si dintotdeauna am dorit sa scriu dar niciodata nu m-am apucat ...trebuie, dar trebuie , sa ma asez la masa de scris si sa pun pe hartie toata aceasta intelegere vindecatoare . Simt ca sunt pe drumul cel bun .  

-Simt ca lucrurile se schimba in viata mea de atunci , e vizibil , si altii mi-au spus ca sunt altfel ...si eu ma simt altfel , mai vibranta , mai vesela , mai increzatoare in viata ...

- Am vise puternice si colorate , si un somn mai bun si mai odihnitor , sunt mai relaxata si mai puternica in viata mea de zi cu zi .

- Am primit inapoi o incredere in mine de mult timp pierduta , pe care am inceput , cu timiditate  sa o aplic  intai in lucruri mici si in situatii fara importanta majora, dar si in situatii si relatii importante din viata mea  , si asta ma face sa ma simt atat de bine !  Nu ma mai simt a fi o cantitate neglijabila , si stiu sa si arat, cu blandete dar ferm , ca nu mai e aceasta situatia .  

- Ce interesant ! Deseori cand ma culc , ma visez atat de viu acolo , la locul workshopului ! Incat nu stiu daca nu cumva eu , cea de acolo , ma culc si imi visez viata de aici de la servici si de acasa , mai curand decat eu cea de acasa , culcandu-ma , ma visez acolo . Cand asta se intampla , ma simt incarcata de energie la trezire , dar si de dor .

- Il iubim pe Howard , vrem un program de practicanti !

M., femeie :

Am plecat de acasa cu un singur gand: ceva se va intampla. Nu stiam ce anume dar stiam ca era ceva diferit de ceea ce am trait pana acum si simteam ca acolo trebuie sa ajung, mai ales ca toate pregatirile mele pentru aceasta excursie au mers struna si toate lucrurile s-au potrivit uimitor; pornind de la intamplarea in care am aflat de Howard si de site, dintr-un articol din,,Formula As,,. De altfel cum am ajuns la cabana am avut un sentiment profund pe care nu l-am simtit niciodata atat de clar: ca acolo e locul meu, ca eu atunci, in acel moment, ma aflam exact la locul potrivit.

Gandindu-ma eu logic atunci, eram un pic confuza,  ma gandeam, ce caut eu acolo, singura, cu acei oameni pe care nu-i cunosc, lucru pe care alta data nu il facusem. Treptat atmosfera s-a destins si am aflat ca ,,acei oameni,, erau ,,atat de diferiti,, oameni cum mi-am dorit sa cunosc si era real,totul...Am invatat multe de la ei si mi-au daruit multe...Nu stiam ce voi afla acolo, ce se va intampla, dar am aflat si ,,s-a intamplat ce trebuia,,. Si cel mai important este ca am aflat multe despre mine si am rezolvat multe ,,cu mine,, lucruri care nici nu stiam cat ma afecteaza. Da, ajungand acasa, dupa un timp am realizat...waw, chiar a avut efect, lucrurile s-au imbunatatit...atat de vizibil, iar acum tot ce imi doresc este sa traiesc noi experiente de acest gen.

    Multumesc Aurel, multumesc Howard,ce om...,si multumesc tuturor prietenilor mei de acolo, inclusiv copacii si iarba si lacul si...unui bun prieten  care a aparut , in locul potrivit , la momentul potrivit ...multumesc Doamne ca mi-ai dat ocazia sa traiesc aceasta experienta,in aceasta viata.

    In incheiere vreau sa spun celor care nu au fost acolo: dragilor  lucrurile astea chiar exista si se intampla, aici si acum...deschide-ti ochii si priviti.

C., femeie :

CUM  AM  DEVENIT  EU  SHAMANITA  SI   SHUMACHERITA  !!!   o experienta   din  tabara  de la  SELATRUC  !!!                 In aceasta  minunata vara  a lui 2007  am  avut  parte  de  multe  cursuri  f foarte  interesante in  multe domenii  dar  cursul  de shamanism  de la  Selatruc  bate  toate  recordurile  mele  de pana  acuma ,prin  toate  cele  invatate  si  toate  cele  patite  pana  acolo  si  de  acolo .

 Dupa  tabara  de la  ROSIA MONTANA  unde  am  facut  cunostinta  cu  shamanismul  si  SAMANUL  SEF       AUREL  MOCANU   mi  s-a  deschis  apetitul  de a afla  cat mai  multe  despre  subiect  -despre  care  doar  citisem  cate ceva . .Dupa  ce  am  stat  la  ROSIA MONTANA IN  POSTURA URSULUI    mi-am cautat HEMOROIZII  vreo  doua  saptamani  pana  am  inteles  ca am  scapat  de ei .WAW  ce bucurie pe  mine  !!! dupa calatoria pe  care am  facut-o  in sesiune  privata  cu AUREL  in  care  mi-am rezolvat  o  problema  dinnainte  de nastere, problema  pe care o  duceam  tot  mai  greu , m-am hotarit  sa  fac toate cursurile  pe  care  le  promoveaza el  .

  Nu stiam  atunci la  ce caruta  ma  inham  !!! 

  In  ziua  de plecare catre Selatruc il intreb  pe   AUREL : Pot merge  cu  masina   ??? ( el  care  inca  nu  are masina ) zice :  da   da   sigur  mai  sant  Octavii  ca  a  ta  in  tabara  . Deci  cu  harta  si  cu  curaj  plec  la  drum  sa  ma intalnesc  cu   SHAMANISMUL  la  el  acasa  (in  padure   aprope  virgina ) !!!   Drumul  pana  la  tabara  era    de  la  Huta  Certeze  13 km   pe  care  le-am  facut  in  3  ore  si  jumatate  in    tipetele  si  reprosurile   insotitorului  de  bord  nea  STELICA   care  a  venit  si el  in  tabara  si  cu  ocazia  asta  mi-a  aratat     ( urlat  )  drumul  .

    OAMENI  BUNI    !!! gropi  cat  casa  ce  Octavie      ???  tank  !   tank    !! mi-ar  fi trebuit  !!!  In  nebunia  si  groza  drumului  cu  ultima  farima  de  luciditate   ce  mi-a  mai  ramas  vad eu  chiar  la  inceput  de  drum  pe  parte   DREAPTA  a  drumului  pe  o  buturuga  mai  mult  ciot   cu  aschii  de  lemn  un  CHIP  de barbat  zik  :  doamne  ,amm innebunit  !  si  nu  facusem  decat  1  km  si  jumatate  , ce  ma  fac  pana  la  capat  !!!???   mai  merg  putin  incetttttttt   ca  si  melcii  ma  depaseau  si-mi  faceau  cu  mana  !   si  vad  tot  pe  dreapta  un  PIETROI  enorm  care  avea  forma  unei  balene  si  desenul  unei  balene   !!!   nu  zic  la  nea  Stelica  nimik  sa  nu  ma  declare  nebuna  , dar   devin  si  mai  atenta   la  drum   si  ce  sa  vezi   ???? pana  in  tabara  am  vazut  o  pasare  in  zbor  formata  din   frunzele  unui  copac,  un  sarpe  din  pietre  ,  un  flamingo  , si  tot  asa pana  in  tabara   nu  mai  auzeam  nimik  din  ce  striga  nea  Stelica   nu - mi  mai  pasa  ca  mai  dadeam  in  gropi  !!!  Am  ajuns  in  tabara  tocmai  cand  HOWARD  G. CHARING   autorul  cartii   “ SHAMAN.   SPIRITUL  PLANTELOR »     si   AUREL  MOCANU   traducatorul  cartii  si   profesorul  nostru  la  cursurile    de  INTRODUCERE  IN  SAMANISM ( de la Tabara Mandala )  puneau  intrebarea  MAGICA   : cu  ce  ai  venit  aici   (  EI  VROIAU   SA  SPUNA  CU   CE  ASTEPTARI   ) ???    si  ce  credem  ca  vom  rezolva   in  cele  5  zile ?? 

  Zic  eu  cand  imi  vine  randul   :  -AM  VENIT  CU  OCTAVIA  !!!            DAR  NU  STIU  CUM  O  SA   MERG  INNAPOI     !!!  cunoscand  drumul  ma  apuca  groza  sa  ma  gandesc  la  intoarcere  ???   (  LA  UN  TIP CU  OCTAVIA  I  S-A  SPART  BAIA  DE  ULEI  PE  DRUM  )  !!!     Dupa  rasetele  de  rigoare  le  povestesc  ce  am  vazut   pe  drum   tote  acele   forme  care  le-am  observat   si  mi  se  lamureste  misterul  ca   am  fost   SUSTINUTA  SI  AJUTATA  SA  AJUNG  PANA  ACOLO  !!!  

Dupa  mine   care  sant  o  spargatoare  de   GHEATA   multi  colegi  au  povestit  ce  ajutor  si  sprijin  au  primit  sa  ajunga  acolo  (  au  prins  trenul  in  ultimul  moment  )  etc ,fiecare  avea  povestea  lui  .Dupa  seara  de  prezentare   a  doua  zi  am  intrat  in  activitati  :  in  padure  intr-o  poienita   superba  facuta  parca  pentru  noi   shamanii  (iubitorii  de  plante , animale  si  de  natura  ) . As  putea   scrie  un  roman  despre  toate  cele  traite  acolo   dar  nu  este locul  ;    as  aminti   baia florala  de  descarcare   a  problemelor  (  WAW    apa  cam  rece !) dar  cate   am   probleme   am  lasat  acolo  in  padure !!!! toti  ne-am  eliberat  de  muuuuuuuuuuuuuuulte  toti  am  primit  un  raspuns  la  cea mai  urgenta  si  mai  importanta  problema   a  noastra   . A  fost  ceva  fantastic  cum  Howard ne  spunea  fiecaruia   exact  de  ce  avem nevoie  in  clipa  de  fata  !!!    as  mai  aminti  baia  florala de atragere a celor dorite pe  care  am   facut-o  si  care  mi-a  sters  multe  riduri  de  pe  fata  si din  suflet   !!!   calatoriile shamanice  de  luare    a    puterii  cedate   altora   !!!    focul  de  tabara  unde  ne-am  aruncat  spre  rezolvare  toate  suferintele  jignirile  si  traumele   !!!    A  FOST  O  TRAIRE  FANTASTICA   !!!  Ce  repede  au    trecut cele  cinci  zile       !!!  MAI  VREAUUUUUUUU  !!

Am  cunoscut  acolo  multi  oameni  speciali ,deosebiti  , cu  istorii  de  viata  fascinant  de  dureroase ,care  si-au  gasit  rezolvare  prin  shamanism , oameni  pe  care  nu  pot  sa-i  numesc  ca  sa nu  uit  pe  cineva ; ei  toti  sant  si  vor  ramane  in  sufletul  meu  vesnic !!!

As  aminti  mancarea  buna  facuta  in  conditii  destul  de  grele  de  doamna  ANICA     FOARTEEEEEEEE   BUNA  !!!   MANCAM  CA  LUPII  LA  STANA   !!!   Efortul  depus  de  organizatori  pentru  a  aduce  acolo    departeeeeeeeeeeeeeeee  de  lume  tot  ce  aveam  nevoie !!! 

 La  terminarea  cursurilor  PAC  !!   iar  cade   intrebarea magica  :  CU  CE  MERGEM  DE  AICI   ???    SI  DACA  NI  S-AU  IMPLINIT  ASTEPTARILE   ???   

 EU  : Pai   plec  cu  OCTAVIA   dar  acum  ca  stiu  ce ma asteapta  trebuie  sa  fiu  un  mic  shumaher  NUUUUUUUU   !!!  marele    SUMAHER  CA  DE  DOUA  ZILE  A  PLOUAT  !!!    si  5 km  sant  de  drum  forestier  si  se  taie  lemne  in  zona  !!!  WAW  !   Si   DOAMNE   ajuta-mi  sa  ajung  cu  bine  acasa  sa ma  pot  bucura  de tot  ce  am  invatat  aici  !!!!  Am  pornit  la  drum  rugand   DIVINITATEA  sa  ma ajute  sa  moaie  pietrele  de  sub  rotile  mele  sa  umple  gropile  cu  burete  sa pot  trece  !!   nu  am  avut  nici  un  stres  pe  drum   !!!   (  singura  in  masina  sa   nu  se  lase  prea  jos  doar  cu  bagajele  fetelor  din  TM  si  AR )  in afara  de  faptul  ca  m-am  intalnit   fata  in  fata  cu  tractorul  care  cara  busteni   (  CE   CAUTA  ASTA  PE  AICI  )  ???   si  a trebuit  sa  vina unul  cu  drjuba  sa  taie  din lemne  ca sa  pot  eu  sa   trec  !!!   ca  tot  venea  un  baiat  cu  o  lopata  sa  ia  noroiul  din  fata  mea  si  bolvanii  din  drum  carati  de  rotile  camioanelor  . MULTUMESC   !!!  SANT  MARE  SE  FACE  CURAT  PE  UNDE  TREC  EU   !!!!   Ca  am  vazut  JEEP-urile  care  ma  depaseau  cum  se  inclinau  periculos  pe  marginea  gropilor  deci  nici  un  stresss  !!!!   Am ajuns  cu  bine  la  capatul  satului   unde   am  multumit  DIVINITATII   inttr-un plans  eliberator  si  am  bagat  130 pana  la  ORADEA  . 

 Acum  cand  scriu  imi  doresc  sa  mai  merg  acolo 

 (SANT NEBUNA ? )  NUUUU    !!!!   pentru  ca  am  inteles ca  toate  eforturile  au  meritat  ,ca  ce  am  invatat  acolo  , pana  si  de  acolo   M-A  FACUT  SA  FIU  MAI  PUTERNICA  SI  MI-AM  REZOLVAT  MULTE  PROBLEME  !!!       LA ANUL  TOT  ACOLO   !!!     CRISTINA   .  Sanmartin .Bihor .

.

D., femeie : Sa merg la acest seminar a fost una din deciziile bune pe care le-am luat in viata . Am cunoscut oameni minunati , care aveau fiecare probleme ca si mine . Mi-am dat seama ca nu eram singura. Viziunile lor au intregit viziunea mea . Problemele mele parca pareau mai mici in comparatie cu ale altora .

Am aflat lucruri noi despre mine , si lucruri pe care le uitasem  pentru ca ceilalti m-au facut sa le uit . Stiu ca eu le-am permis , si o vreme chiar mi-a placut sa fiu tratata ca un copil . Sunt in plin proces de schimbare . Pasii sunt mici , dar ii fac .

R., femeie : Asteptam cu emotii aceasta tabara.. Ideea ritualurilor samanice, Ceremonia Focului Sacru, baile florale de purificare si de atragere a norocului ma umpleau de emotii. Cunosteam locul, stiam ca  are o energie aparte care, prin frumusetea si salbaticia ei iti faciliteaza trecerea in lumea interioara, de unde se deschide pentru constiinta intregul Univers. Era locul potrivit pentru cele mai profunde trairi pe care le puteam trai sub indrumarea unui saman.

Si, in prima seara, adunati in jurul focului, inconjurati de padurea de brazi, Howard a inceput sa ne povesteasca despre lumea magica a samanilor si incet, incet simteam ca incep sa ma contopesc in  aceea poveste si incepeam sa traiesc  misterul aivea.

Si acum il aud pe Howard spunand ca tot ceea ce exista, tot ceea ce  ne inconjoara si tot din ceea ce suntem facuti, este energie. Aceasta energie se desfasoara intr-un ocean infinit de probabilitati, iar noi suntem unde de probabilitati oprite in loc pentru un moment. Acolo, privind in focul sacru in timp ce il ascultam  pe Howard am simtit ca se deschide o dimensiune paralela, inerenta omului si Cosmosului. Simteam ca se realizeaza o expansiune a constiintei, devenind dintr-o data constienta de universul meu interior care, era deopotriva universul in ansamblu, si am simtit ca  intregul Univers comunica cu fiecare parte a sa. Era ca si cum, pentru un moment m-as fi reintors din nou in marea Constiinta Cosmica.

Si atunci, am auzit un cantec. M-am uitat in jur sa vad daca mai aude cineva. Sunetul acelei voci superbe  venea de undeva de deasupra noastra, parca din cer. Nici nu mai indrazneam sa respir de teama sa nu pierd aceea magie. Dar ea a continut pana la sfarsitul intalnirii. Ulterior,  si altii mi-au spus ca au auzit acea muzica celesta si aceasta s-a repetat de fiecare data, la fiecare ceremonial.

Tot ceea ce s-a intamplat acolo a trezit un nou simt in mine, un simt al unei realitati paralele, sau mai bine zis, a  mai multor  realitati paralele, pe diferite nivele.

Acest simt s-a accenuat dupa intoarcerea mea acasa, pentru ca, una din aceste realitati continua sa se desfasoare. De cate ori atipeam sau adormeam, ma trezeam din nou  in tabara, la Selatruc si totul continua ca si cum as fi fost acolo. Stateam de vorba cu prietenii mei sau ascultam cum bate toba Howard, si totul era de o realitatea si continuitate atat de uimitoare incat, atunci cand ma trezeam, aveam impresiam ca tocmai am adormit si am inceput sa visez.

Energiile de acolo si calatoriile samanice au mai declansat si un alt proces, acela al starilor de iluminare brusca, acele insight-uri care iti aduc o intelegere profunda al unor evenimente din viata, carora nu le gaseam explicatie. Brusc am inceput sa inteleg dinamica unor relatii si cauzele lor ascunse, intelegere care ofera o noua perspective asupra vietii.

Misterele nu se pot povesti, ele pot fii doar traite. Ceea ce am trait acolo  a fost pentru mine o initiere intr-un mister al schimbarii realitatii.

Si, mai tin minte cum ne-a povestit Howard ca tot ceea ce avem in aceasta lume e subiectivitatea noastra. Lumea e altfel pentru fiecare si pentru fiecare este ceea ce percepe prin prisma propriei lui subiectivitati, dar campul perceptiei se poate dilata si atunci ai o comoara inestimabil mai mare decat cei care percep doar suprafata.  Si, tot datorita subiectiviatii, care ne determina realitatea, sa nu lasam pe nimeni sa ne spuna ce e bine si ce nu pentru noi, pentru ca e o alta realitate.

A fost o intalnire in care mi-am recuperat puterea personala. Cel putin o mare parte din ea.

Multumesc Howard, multumesc Aurel !

A., barbat :  cele cinci zile de la Selatruc au fost atat de dense , atat de continue in desfasurarea lor simetrica  pe tema  eliberare-atragere ! Eliberare a durerilor si traumelor , a situatiilor nerezolvate , si atragere a celor dorite , a celor ce aduc bucurie fiintei noastre si  ne fac sa inflorim in vietile noastre . Pentru mine personal , mesajele si intelegerile primite au vizat probleme cu care ma confruntam de mult in unele relatii importante pentru mine . Uimitor cum o viziune poate fi atat de completa in a ajuta la intelegerea unor situatii la a caror rezolvare analiza rationala  nu a facut decat sa bata pasul pe loc vreme de ani de zile . Si , desi sentimentele mele vis-a –vis de situatiile implicate s-au schimbat pe loc , la aceasta s-a adaugat , de indata ce am ajuns inapoi acasa , si bucuria de a vedea ca intr-adevar a avut loc o schimbare pozitiva subtila , dar puternica in energia situatiilor care ma preocupau .

 Tot seminarul s-a desfasurat in comuniune cu natura , cu universul , care ne-au ajutat sa ne miscam in vietile noastre spre integritate ,bucurie , inflorire . Colegii participanti  au fost minunati , iar lungile sesiuni de impartasire a experientelor personale din timpul calatoriilor shamanice au fost de un real ajutor pentru toata lumea, ajutandu-ne sa integram mai profund fatetele schimbarii si ale libertatii si bucuriei de a trai .

Am un sentiment de recunostinta  fata de toti cei implicati , de la organizatori si participanti pana la vulpea cea hatra care ne vizita la foc si ne fura papucii noaptea.

F , barbat :: la Selatruc am trait 5 zile fantastice !!! Desi nu am participat decat la cateva din sesiunile cursului ,a fost extraordinar la cele care am luat parte si eu ! La baia florala, Howard mi-a zis o viziune care se potrivea perfect cu cea mai mare problema actuala a mea ! A fost ceva nemaipomenit ! Si lacul rece in care in care intram cel putin zilnic a fost si el un prieten bun al meu ! Am cunoscut foarte multi oameni deosebiti cu care sper sa ma mai intalnesc cat de curand ! Peisajul de acolo era minunat, cu brazi peste tot si fara aglomeratia orasului! Le multumesc organizatorilor pt aceasta tabara.

V., femeie :  Ce a insemnat experienta de la Selatruc pentru mine...
In primul rand as vrea sa povestesc cum am ajuns in tabara de shamanism si de ce.
  Cum?   Datorita lui Aurel Mocanu si dorintei mele de a cunoaste  mai multe despre shamanism ( sau de a ma cunoaste mai bine,  pentru ca, cred eu, fiecare situatie si experienta prin care trecem ne ajuta sa ne cunoastem mai bine). Pe Aurel l-am cunoscut in Tabara Mandala, si m-a impresionat felul in care ne conducea prin lumea misterioasa a shamanismului, stilul lui minunat de a povesti, de stateam toti "cu gurile cascate" ca niste copii carora bunicul le povestea basme vechi.
  De ce? La nivel constient pentru ca m-am simtit extraordinar de bine in cealalta tabara  care am fost in acesta vara - Tabara Mandala, si abia asteptam sa fiu din nou in comuniune cu natura, sa ascult linistea padurii, sa culeg ciupercute... si sa dorm in cort :) Al doilea motiv: imi doream mult sa-l cunosc pe Howard. Simteam ca are o vibratie speciala... Ii citisem cartea "Shaman. Spiritul plantelor",  si mi se parea absolut extraordinara si abia asteptam sa pun in practica cele citite, dar din pacate, in cealalta tabara nu am reusit sa fac nici o calatorie shamanica pentru ca trebuia sa am grija de bebeul meu mic.  Mi-am zis ca trebuie sa ajung neaparat si la  workshop-ul cu  Howard, poate -poate  acolo o sa pot "calatori " si eu. Si spre marea mea surprindere am facut toate calatoriile!!! cu bebeul in brate, dormind dus.... sau calatorind si el pe undeva :)

Calatoriile shamanice pe care le-a condus Howard (cu glume englezesti, adaptate cu succes de catre Aurel  :P), au fost un fel de confirmare a ceea ce simteam ca se intampla in mine. Neuitate vor ramane baile florale . Cei care au fost stiu de ce :)) De la viziunile neasteptate care le-a avut Howard pentru fiecare pana la tremuratul de dupa "baie" toate o sa ramana in amintirea mea, si nu doar in amintire. Chiar si acum cand imi amintesc de acele momente, corpul meu le retraieste, si simt cum mi se contracta ca si atunci. Cel mai frumos moment, pentru mine, a fost sfarsitul calatoriei de primire a "darului". Cand credeam ca eu nu mai primesc nimic, a aparut acea imagine minunata, acompaniata de un parfum extraordinar de placut si o senzatie de iubire calda care imi invaluia inima si toata fiinta mea.

Un alt episod care imi revine in minte, este acela din seara cand trebuia sa vorbim cu focul, cand toata lumea "canta", in felul in care simtea ca-l conduce propria sa energie, la cate un instrument. Efectiv m-am contopit cu toata "orchestra" si cu fiecare "instrumentist" in parte, cu caldura focului, cu racoarea aerului, cu umbrele padurii si cu propriul instrument, care, la un moment dat, de atata energie, pur si simplu s-a dezmembrat :)

Atmosfera a fost minunata: timp frumos, cald, soare, padurea primitoare,  aer ametitor de curat, ciupercutze multe de cules si studiat. Howard era pe masura asteptarilor mele. Cu o vibratie aparte, puternica, de vindecator. Eu l-am simtit ca un stejar batran si puternic. Si sfaturile care mi le-a dat m-au "trezit" intr-un fel, si le pun in practica de cate ori mi-o cere situatia.

La nivel subtil nu stiu exact de ce am venit. Pentru ca ceva m-a atras intr-acolo. Pentru ca stiam ca trebuie sa fiu acolo. Pentru ca prea multe sincronicitati au facut sa ajung in acel loc. Pentru ca cineva m-a ajutat, si poate am ajutat si eu pe cineva. Poate nu mai trebuie sa-mi pun atatea intrebari....
Vreau doar sa multumesc Divinitatii pentru TOT, pentru perfectiune, pentru ca am cunoscut minunatul suflet al lui Aurel si pentru fiecare OM pe care l-am intilnit acolo si de la care am invatat cate ceva. (Nu-i tin minte pe toti pe nume, dar daca V-as intalni as avea pentru ce sa-i multumesc fiecaruia) Va multumesc tuturor din suflet!!!!!!

C., femeie :

Nu am de adaugat la povestile celorlalti. 

Am insa intentia sa fiu printre cei care vor particpa la trainingul "serios" din 2008.